Tag

viața

Studenție

Anul acesta sunt și bobocel și veterană!

S criu cam târziu despre asta, nu-i așa? Nu am apucat să vorbesc prea multe despre facultate de ceva timp încoace, am tot fost ocupată cu unele, cu altele, nu am realizat că deja suntem la sfârșitul lui Octombrie, cu toate furtunile sale. Cu facultatea, cu sentimentul de veterană sătulă de stres și bobocel încântat și entuziasmat; cu răceala, cu planuri personale și cu sentimente ce mă încearcă de câteva săptămâni încoace. Cu toate astea – am ajuns aici, acum. Dar hai să povestim încet, nu vrei? Să începem cu…

Share:
Continue reading...
Journal

Am spus NU…

I-am spus nu. Un simplu, nerăstit, nerostit și neadevărat nu. I-am văzut privirea dezamăgită, totodată mulțumită. Cred că de fapt, în adâncul sufletului, își dorea ca răspunsul meu să fie pentru prima oară „nu”. Poate că am refuzat și negat prea devreme, poate că l-am dezamăgit, poate că voia să-l dezamăgesc, cine știe? Știu doar că refuzul meu a adus odată cu el un zâmbet ascuns pe acele buze drăgălașe ale sale. O grimasă și-a făcut simțită prezența timp de o secundă infinită, iar în acel moment am realizat cât…

Share:
Continue reading...
Lifestyle, Personal

Cum știi dacă ești într-o relație pozitivă, de viitor?

N u sunt eu o expertă în domeniul „iubire” sau „relații”, și nu pentru că am doar 21 de ani, ci pentru că întreaga mea experiență se rezumă la „amorezăli” de 2 săptămâni și acum, cel mai important, relația de un an și 2 luni cu Marius. Dar trebuie să recunosc că am avut în jurul meu o mulțime de exemple pozitive și negative, am trăit în mijlocul furtunilor și am văzut ce implică iubirea față de alți oameni și față de sine. Am văzut cum poate fi de distructivă,…

Share:
Continue reading...
Journal, Personal

Noi doi și un pahar de vin

Noi doi și un pahar de vin
Noi doi și un pahar de vin

N oi doi și un pahar de vin. Poate alb, căci roșu este amețitor de amărui la suflet. Sau poate plăcerea mea nevinovată, și anume rose. Totuși, ce mai contează ce fel de vin este? Tot ce vreau este să mă simt amețită în brațele lui, în ale nimănui altcuiva. Paharul de vin era o scuză, ce-i drept, o scuză romantică de a ne povesti din nou și din nou trecutul, de a ne ameți de plăcerile prezente și de a ne urmări cum buzele tremurânde șoptesc speranțe de viitor….

Share:
Continue reading...