Studenție

M-am reîntors la cămin!

D

acă în primul an de facultate și de cămin am fost foarte entuziasmată, curioasă și puțin temătoare, acum în al doilea an de cămin am fost și mai emoționată! Mult mai stresată! Și lasă-mă să-ți povestesc și de ce!

În primul an nu știam la ce să mă aștept cu privire la cămin. Tot ce știam era faptul că erau (sunt) mult mai bune și mai curate ca alte cămine din România, că nu erau într-un singur campus și, mai ales, că viața de facultate fără cămin e goală! Când am ajuns în primul an, am ajuns prima în camera, am fost de sâmbătă dimineață dacă îmi aduc bine aminte (deoarece sunt cam obsedată să fiu prima în astfel de momente). Camera mi se părea mare (devenind brusc foarte mica atunci când au venit și colegele mele de cameră), baia era incredibil de mică, eu obișnuită cu baie de casă, frigiderul era destul de mare pentru mine și speram că și pentru celelalte colege. Mi-am aranjat lucrurile cum am vrut, m-am obișnuit repede, foarte repede la cămin, mă adaptez ușor în majoritatea situațiilor oricum. Aveam locuri în care să-mi depozitez lucrurile și să nu le încurc pe colege, pentru că cine vrea lucruri înșirate prin cameră? NI – MENI. Cel puțin nu eu.

În primul an de cămin eram curioasă cum o să mă descurc eu în comparație cu celelalte colege. (Acum, în al doilea, vreau doar să ne înțelegem și să nu existe divergențe rușinoase. Prin rușinoase mă refer că nu suport persoanele care nu fac nimic pentru cameră, înțelegi ce zic? Nu dai cu mătura/aspiratorul? Îți dau cu ea în cap până capeți o contuzie destul de mare cât să nu mai vi la cămin în următoarea lună! #suntreadarmerită) Cum ne vom desfășura activitățile împreună într-o cameră atât de micuță și plină de lucruri, 4 personalități diferite existând în ea. M-am obișnuit în locul meu, aveam rutina de care mi-a fost dor pe vară, de care încă-mi este dor. M-am obișnuit cu colegele, ca să-mi dau seama de asta tocmai când să terminăm. Trist! Atât de trist, nu alta!

tumblr_najz0motu71s873llo1_1280

source: derivings@tumblr

Ne făceam ceai împreună, mâncam împreună, râdeam, ne-am înțeles (oarecum) fițele una alteia, știam ce ne enervează, ce nu ar trebui să facem deoarece realizaserăm că nu eram singure în cameră și nu era nimeni mai presus de ceilalți.

Înțelegi unde bat, viitor căminist? Respectul contează foarte mult. Nu suporți o persoană? Bine, dar nu încerca să-i faci viața amară la cămin, pentru că nimeni nu merită asta (Adică nu face ca mine la faza cu mătura).

Deci, după cum ți-ai dat seama, eu am adorat primul an de cămin! Cu siguranță am crescut, am descoperit lucruri și am înțeles cât de mult contează să cedezi în unele situații și cât de mult contează să-i înțelegi și să-i accepți pe ceilalți, indiferent dacă și ei fac același lucru (deși ar fi bine și convenabil să facă și ei asta). Mai ales cu cineva cu care vei sta aproape un an împreună și cu care vei ajunge să împărtășești atâtea, DAR ATÂTEA chestii!

Anul acesta? Ei bine, anul acesta a fost mult, dar mult mai stresant. Oare voi apuca la același cămin? Voi putea alege același pat cu care m-am obișnuit? Și cea mai stresantă chestie: oare cum vor fi noile colege? Oare ne vom înțelege?

Am ajuns a 2-a la cămin anul acesta, după vreo 3 ore și ceva pe drum și încă jumătate de oră de stat la coadă pentru a lua cheia camerei (același cămin, ura!). Mi s-a părut dubios să nu mai stau în aceeași cameră, trebuie să recunosc. Aceasta este mai mare în comparație cu cea de anul trecut, nu cu mult, dar contează la 4 persoane. Mi-am ales același pat, pe partea opusă! Și de asta sunt fericită!

Stresul va continua probabil pentru că încă nu mi-am cunoscut colegele, dar urmează, urmează! Nu zic că sper să ne înțelegem bine de la început, asta nu mi s-a întâmplat nici anul trecut, ci doar să realizeze toată lumea că nu e vorba doar de propria-i persoană acolo. Sunt câteva chestii ce țin de bun simț pe care, de exemplu, la unele boboace de anul I nu le-am văzut absolut deloc.

(Source: ignant.de)

(Source: ignant.de)

Dacă vei fi căminist pentru prima oară, adu-ți aminte că nu ești singur acolo, nu mai poți face tot ce poftești, pentru că s-ar putea să primești o tigaie în cap!

Share

Comments

comments

You may also like

Leave a Reply